Tu vorbești corect româneşte? Top 5 al celor mai frecvente greşeli gramaticale

GREȘELI GRAMATICALE. Din păcate, “pe piața limbii române” există o serie de greșeli gramaticale pe care foarte mulți români le folosesc frecvent în vorbirea de zi cu zi. Mai grav este că părinții împărtășesc erorile cu micuții lor, astfel încât, deseori, greșeala devine normă.

Sponsored links

1. Folosirea greșită a lui “decât” în loc de “doar” (și invers) este probabil una dintre cele mai populare erori gramaticale. A devenit cu atât mai populară, cu cât a fost folosită de Mircea Geoană într-o dezbatere televizată. “Mai aveți decât trei zile de mandat”, spunea Geoană într-un schimb de replici cu Traian Băsescu.

“Decât” se folosește în structuri negative și “doar” în cele afirmative. Exemple: “Nu am decât 5 lei în buzunar”, “Am doar 5 lei în buzunar” sau, că să corectăm formularea din paragraful anterior, “Doar câteva voturi i-au lipsit pentru a deveni noul președinte”.

2. O altă greșeală îl are în prim-plan pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, devenit faimos pentru aversiunea pe care o avea pentru “pe care”. Și Mihai Tatulici avea deseori scăpări cu “pe”-ul în acuzativ.

Acel “pe” face diferența între subiect și complement direct. Exemple: “Cartea care e pe masă”, “Cartea pe care am luat-o de pe masă”; sau, că să îl corectăm pe Tăriceanu, “Calitățile pe care le au (unii miniștri)”.

3. “Să aibe” este o altă “invenție” lexicală a românilor. Iată câteva întrebări puse de români pe forumuri, găsite rapid pe internet: “Câți copii trebuie să aibe o familie?”, “Câte kilograme trebuie să aibe tortul de nuntă?”, “Ce acte trebuie să aibe mașina dacă e înmatriculată pe Spania?”.

Aici, nu sunt multe de explicat, corect este “să aibă”, “o să aibă” etc, niciodată cu “aibe”.

4. Pe când românii își luau credite câte nu puteau să plătească în întreagă viață pentru a-și cumpără un amărât de apartament vechi, pe tarlaua lexicală autohtonă a apărut și “locație”. Dar nu folosit corect, ci ca sinonim pentru “chirie”. Dacă o persoană spunea, într-o discuție, “Mi-am găsit un apartament la 60.000 de euro”, se găsea un coleg să întrebe “Și cum e locația?”.

Potrivit DEX, “locație” reprezintă “chiria plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară”.

5. Este bine de știut și vizibil că românii s-au cam plictisit de “engleji” și “franceji”, de “țigare” și “sălbatec”, iar aceste aberații lexicale pot fi plasate cu mândrie în categoria “pe cale de dispariție”. Însă, există o formulare greșită ce a ținut piept, cu mare succes, trecerii anilor. “Cât aveți ceasul?” este o întrebare pe care românii o adresează adesea. Aparent, nu pare nimic greșit, dar încercați să analizați logic extrem de slabă legătură dintre cuvinte.

Întrebarea poate fi, dacă e musai să folosiți cuvântul “ceas”, “Aveți un ceas?” sau, pentru a fi și mai expliciți, “Cât este ceasul?”.

Sponsored links

Bonus.

Corect este “voiam”, nu “vroiam”. “Voiam să mă duc la meci, dar n-am mai găsit bilete!”. Corect este “serviciu”, nu “servici” și, întotdeauna, “mă-ta” are cratimă.

SURSĂSursa