Stresul se manifestă atunci când cineva experimentează niveluri excesive de presiune emoțională sau mentală. Această presiune emoțională sau mentală creează stres – o stare psihologică dăunătoare care poate afecta atât mintea, cât și corpul.
Sponsored links
Nu este greșit când spui că stresul te poate ucide. Această constatare și prezența aproape universală a stresului în viața de zi cu zi nu sunt de bun augur pentru sănătatea individuală și publică. Luați în considerare câteva dintre aceste statistici alarmante:
– 77% dintre oameni se confruntă în mod regulat cu simptome fizice cauzate de stres.
– 73% dintre oameni se confruntă în mod regulat cu simptome psihologice cauzate de stres.
– 33% dintre oameni simt că „trăiesc în stres extrem”.
– 48% dintre oameni declară că nu pot dormi noaptea din cauza stresului.
– 48% dintre oameni menționează stresul ca dăunând vieții lor personale și profesionale.
Corpul uman este format din 78 de organe în total, împărțite în 13 sisteme de organe „mari”. Dintre toate organele, cinci sunt vitale: creierul, inima, rinichii, ficatul și plămânii. De ce menționăm asta? Pentru că stresul le afectează negativ pe toate, în special organele vitale.
În acest articol, discutăm impactul stresului asupra a zece sisteme majore de organe. De asemenea, vom oferi câteva modalități practice de destresare a corpului și a minții (inclusiv a organelor, desigur)!
ASTA SE ÎNTÂMPLĂ ÎN CORPUL TĂU CÂND TE SIMȚI FOARTE STRESAT
1. PROBLEME ALE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
Sistemul cardiovascular este format din inima și vasele noastre de sânge și este o țintă principală a stresului, care poate pune viața în pericol. Bolile cardiovasculare cauzează 610.000 de decese în fiecare an în Statele Unite – sau 1 din patru decese. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), seste principala cauză de deces atât în cazul bărbaților cât și al femeilor.
În plus, cercetările continuă să pună bolile cardiovasculare pe seama stresului. Prezența stresului, în special combinat cu alte vicii (de exemplu, fumatul, abuzul de alcool), crește drastic riscul cuiva la această boală.
2. PROBLEME ALE SISTEMULUI NERVOS
Creierul și măduva spinării sunt „diviziunea centrală” a sistemului nervos. Sistemul nervos autonom (SNA) are un rol direct în răspunsul fizic la stres); care este împărțit în sistemul nervos simpatic (SNS) și sistemul nervos parasimpatic (PNS).
Stresul începe și se termină în creier. Stresul inițiază răspunsul de „luptă sau fugă a oganismului”. Eliberează hormoni de stres care se răspândesc în tot corpul, determinând „inima să bată mai repede, respirația să devină accelerată, vasele de sânge din brațe să se dilate”, pe lângă alte efecte secundare. Pe scurt, stresul cronic afectează creierul.
3. PROBLEME ALE SISTEMULUI RESPIRATOR
Bronhiile, laringele, plămânii, nasul, faringele și traheea formează sistemul respirator. Răspunsul creierului la stres face ca persoana respectivă să respire mai greu, uneori până la punctul în care se confruntă cu hiperventilație. Ba chiar mai mult, atacurile de panică, un sentiment brusc de anxietate acută, sunt o afecțiune medicală frecventă la cei cu stres cronic.
Sponsored links
4. PROBLEME ALE SISTEMULUI MUSCULOSCHELETAR
Oasele, articulațiile și mușchii noștri formează sistemul musculo-scheletic. Stresul are o modalitate de a face corpul nostru să se încordeze. Într-o stare acută de stres, această tensiune se eliberează și poate cauza probleme majore. Pot să apară afecțiuni dureroase cronice și tulburări musculo-scheletice.
5. PROBLEME ALE SISTEMULUI REPRODUCĂTOR
Sistemul nostru reproducător cuprinde (prostata, uterul), organele genitale, glandele mamare și canalele genitale (masculin).
Atât pentru bărbați, cât și pentru femei, sistemul nervos influențează sistemul reproducător. La bărbați, ANS produce testosteron și activează sistemul nervos simpatic pentru a crea excitare. Stresul afectează negativ femeile în diferite funcții: menstruație, sindrom premenstrual (PMS), menopauză și dorință sexuală.
În perioadele de stres, creierul eliberează cortizol. În timp, cortizolul poate perturba funcția normală a componentelor anatomice de reproducere.
6. PROBLEME ALE SISTEMULUI ENDOCRIN
Suprarenalele, hipotalamusul, pancreasul, paratiroida, glanda pineală, glanda pituitară, ovarele, testiculele și timusul formează sistemul endocrin.
Sponsored links
Încă o dată, creierul inițiază eliberarea de hormoni de stres, cortizol și epinefrină, prin intermediul hipotalamusului. Suprarenalele, situate în apropierea rinichilor, produc cortizol și epinefrină; aceasta crește nivelul de conștientizare a stresului de către organism.
Ficatul produce glucoză în timpul procesului menționat mai sus, care în general oferă ajutor în timpul stresului puternic. Cu toate acestea, acest exces de zahăr din sânge ar putea duce la diabet de tip 2 la persoanele vulnerabile. Așadar, gestionarea stresului este vitală pentru menținerea unui nivel mediu de zahăr în sânge. În plus, veți evita apariția diabetului.
7. PROBLEME ALE SISTEMULUI TEGUMENTAR
Acest sistem include părul, unghiile și pielea. Sistemul tegumentar joacă un rol esențial în menținerea echilibrului corpului, „inclusiv protecție, reglarea temperaturii, recepția senzorială, sinteza biochimică și absorbția (nutrienților)”.
Pentru ca sistemul tegumentar să funcționeze corect, trebuie să vă întrețineți și celelalte sisteme interne. Stresul perturbă funcționarea normală a acestui sistem. Ca rezultat, se poate observa o scădere a fluxului sanguin la nivelul pielii, inelasticitatea pielii, destabilizarea funcțiilor glandulare și perturbarea refacerii țesuturilor.
8. PROBLEME ALE SISTEMULUI DIGESTIV
Sistemul digestiv include organe primare – esofagul, stomacul, intestinul subțire și gros; și organe accesorii – rectul, apendicele, vezica biliară și pancreasul.
Sponsored links
Consumul mai multor alimente nesănătoase, alcool și nicotina pot duce la reflux acid sau arsuri la stomac. De fapt, aceasta este o problemă frecventă pentru cei cu stres cronic. Stresul crește și sensibilitatea stomacului, ceea ce poate agrava simptomele menționate mai sus.
Stresul cronic poate duce la dureri severe de stomac, ulcere și alte afecțiuni, cum ar fi sindromul colonului iritabil (IBS).
Iată TREI MODALITĂȚI DE A COMBATE STRESUL!
A învăța cum să gestionezi corect stresul este esențial pentru prevenirea și tratarea oricăror afecțiuni medicale reale sau potențiale. Mai jos sunt câteva metode eficiente de reducere a stresului, conform Centrului Medical al Universității din Maryland (UMMC).
– Schimbări ale stilului de viață: reducerea stresului și schimbările pozitive ale stilului de viață sunt inseparabile. Îmbunătățirea sănătății generale și a capacității de a gestiona stresul se realizează adesea prin exerciții fizice regulate, o dietă bine echilibrată și evitarea consumului excesiv de alcool, cofeină și tutun.
– Metode de relaxare: UMMC este o instituție academică cu un accent acut pe metode de relaxare și terapii alternative. Recomandările lor includ acupunctură, respirație profundă, meditație, relaxare musculară, terapie prin masaj și biofeedback.
Sponsored links
– Remedii pe bază de plante: Acestea includ aromaterapie, consumul de valeriană – o plantă cu calități liniștitoare. De asemenea, luați în considerare încercarea de kava – o rădăcină care a fost eficientă în reducerea anxietății și a stresului.
(Important: terapiile pe bază de plante nu sunt bine tolerate de către toți. Istoricul medical trecut și actual, plantele medicinale, suplimentele și alte medicamente homeopate pot provoca reacții adverse grave. Desigur, este recomandabil să consultați un medic sau să programați un examen fizic. )
