Mesaje şi simboluri ascunse în cinci opere de artă celebre

105

Admirate pentru scenele înfăţişate, pentru tehnicile sau culorile folosite, unele dintre capodoperele din istoria artei conţin ascunse şi o serie de mesaje sau simboluri fie greu de remarcat datorită ansamblului, fie imposibil de văzut fără anumite instrumente.

1. Muzica şi sfârşitul lumii din „Cina cea de Taină” a lui  Leonardo Da Vinci

Reprezentându-l pe Iisus alături de cei 12 apostoli, servind ultima cină, în ajunul răstignirii sale, pictura lui Da Vinci a fost studiată secole la rând, studii care au dat naştere la tot felul de teorii, cum ar fi, de exemplu, faptul că în ea ar fi ascunsă data sfârşitului lumii. Conform Sabrinei Sforza Galitzia, partea centrală a ferestrei de deasupra lui Iisus, în care poate fi văzută şi o semilună, ar conţine de fapt „un puzzle matematic şi astrologic“. Cercetătoarea consideră că a rezolvat acest puzzle care ar arăta data la care Da Vinci considera că ar fi sfârşitul lumii, anume 1 noiembrie 4006.

O altă teorie, mai plauzibilă, este cea lansată în 2007 de muzicianul italian Giovanni Maria Pala. Acesta a văzut în poziţionarea bucăţilor de pâine de pe masă, precum şi a mâinilor apostolilor, o compoziţie muzicală, informează livescience.com. De asemenea, Pala a făcut citirea notelor muzicale identificate de la dreapta la stânga, aşa cum scria Da Vinci. Rezultatul a fost o compoziţie muzicală de 40 de secunde, similară unui recviem. Teoria ar fi plauzibilă şi din punctul de vedere al faptului că se ştie că Da Vinci era muzician, cântând la diverse instrumente, precum lira sau flautul, lucru menţionat şi de pictorul şi istoricul Giorgio Vasari.

2. Lecţii de anatomie ascunse
Celebrul pictor, contemporan cu Da Vinci, Michelangelo Buonarroti, a fost fascinat de anatomia umană, disecând cadavre încă de la vârsta de 17 ani.  Fascinaţia sa poate fi observată privind şi opera sa cea mai de amploare, Capela Sixtină, unde pictorul a ascuns elemente anatomice, mulţi fiind de părere că a făcut-o în semn de protest faţă de refuzul bisericii de a accepta dovezile ştiinţei.
Experţii consideră că „Separarea luminii de întuneric” şi „Crearea lui Adam”, două segmente de pe tavantul Capelei, conţin ilustraţii ale creierului. Mulţi au respins însă această ipoteză, catalogând-o drept o simplă coincidenţă. Replica susţinătorilor teoriei a fost că ar fi greu să fie o simplă coincidenţă, dat fiind că, în „Crearea lui Adam”,forma din spatele lui Dumnezeu, având forma creierului, nu este singura reprezentare a acestuia. Michelangelo a ascuns elemente mai complexe din componenţa creierului precum cerebelul, chiasma optică sau hipofiza.  De asemenea, şi în „Separarea lumii de întuneric” s-ar găsi astfel de elemente. În această pictură, gâtul şi pieptul lui Dumnezeu prezintă o serie de iregularităţi care la alte personaje pictate, nu apar. Mai mult, se pare că gâtul creatorului este luminat într-un mod diferit de celelalte figuri, după cum informează scientificamerican.com.

3. Hipsterul de la 1434

„Portretul Arnolfini” este o pictură în ulei, realizată în 1434 de pictorul flamand Jan van Eyck, despre care se crede că i-ar înfăţişa pe  comerciantul italian Giovanni di Nicolao Arnolfini şi soţia sa, probabil în casa lor din oraşul  Bruges.

Pe peretele din spatele celor doi poate se poate citi, în latină, „Johannes de eyck fuit hic 1434”/„Jan van Eyck a fost aici 1434”, iar în reflexia din oglindă se pot vedea cei doi, stând cu spatele, iar între ei, un individ care se presupune că ar fi însuşi artistul care le face cu mâna privitorilor picturii. Aceste aspecte pot fi văzute doar cu lupa, după cum informează The Telegraph.

4. Sfinţii şi extratereştrii

Deşi există controverse cu privire la pictorul operei „Madonna cu pruncul şi Sfântul Ioan Botezătorul copil”, cel mai adesea, se consideră că acesta ar fi Domenico Ghirlandaio. Controversele în legătură cu această operă de artă nu se opresc însă aici, atenţia multora fiind atrasă de un element care se poate vedea în spatele Fecioarei pe care mulţi l-au considerat un OZN (obiect zburător neidentificat), după cum menţionează Historic Mysteries.

În planul îndepărtat se poate vedea cum un cioban priveşte, alături de câinele său, obiectul de pe cer.  Mai multe picturi din perioada Renaşterii înfăţişează scene similare, cu obiecte luminoase pe cer, privite de cele două personaje, însă de regulă, aceste obiecte reprezintă îngeri sau stele, fiind semne ale binecuvântării divine. Faptul că aici nu există aceste elemente, i-au făcut pe mulţi să creadă că şi oamenii din trecut credeau în existenţa vieţii pe alte planete, sau, mai mult, că aceştia chiar ar fi fot vizitaţi de forme de viaţă de pe alte planete.

5. O pictură, cât o mie de cuvinte

Abordând teme precum absurditatea sau nesăbuinţa oamenilor, Pieter Bruegel cel Bătrân este considerat cel mai de seamă pictor flamad al secolului al XVI-lea. Una dintre picturile care cuprind, probabil cel mai detaliat, temele majore ale artei sale, este „Proverbe olandeze”, o interpretare vizuală a proverbelor populare din vremea artistului. Pictura sa nu prezintă neapărat un cod sau un mesaj propriu zis, misterul fiind câte proverbe a reuşit de fapt artistul să redea în această operă.

Sursa:www.adevarul.ro

loading...