Hominizii care au locuit pe teritoriul actual al României acum două milioane de ani au trăit cu unelte primitive într-o lume a giganţilor

228

Spaţiul carpato-danubiano-pontic a început să fie locuit încă de acum două milioane de ani. Există teorii care susţin că teritoriul de astăzi al României a devenit locuibil pentru specii de hominizi  după ce Marea Tethys s-a retras, lăsând locul uscatului, iar prezenţa acestora este dovedită de o serie de unelte rudimentare aparţinând, potrivit arheologilor, speciei Homo Erectus.Imagini pentru hominizi

Teritoriul de astăzi al României, spun specialiştii, s-a „născut” acum 100 de milioane de ani. Cel puţin din punct de vedere geomorfologic şi cu o configuraţie asemănătoare. Aşa cum arată specialistul român în geografie Grigore Posea, în lucrarea sa „Geomorfologia României”, acest proces a început odată cu despărţirea plăcii africane de cea euro-asiatică acum 180 de milioane de ani în urmă. De altfel, în aceea perioadă, spaţiul carpato-danubiano-pontic era acoperit în totalitate de ape, mai precis de Marea Tethys, scrie „Adevărul”.

A fost nevoie de încă câteva zeci de milioane de ani, pentru ca prin orogeneza carpatică, lanţul Munţilor Carpaţi să se ridice din ape. Totodată la rândul său Marea Tethys s-a retras lăsând locul uscatului. Teritoriul locuibil era însă redus, fiind mărginit de alte mări de mici dimensiuni desprinse din uriaşa mare Tethys. Abia acum 2- 1.8 milioane de ani teritoriul de astăzi al României a devenit locuibil pentru specii de hominizi.

De altfel spaţiul carpato-danubiano-pontic la graniţa dintre Pliocen şi Pleistocen era ocupat de giganţi precum rinoceri, elefanţi şi cerbi uriaşi. Iar vegetaţia şi clima era caracteristică zonelor cu ierburi înalte, mărginite pe alocuri de păduri. Treptat în acest mediu ostil, omul a început să-şi facă apariţia. Există puţine dovezi privind existenţa omului pe teritoriul de astăzi al României. Unele dintre ele oferă cu certitudine un început al locuirii speciilor de hominide în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Imagine similară

Primele certitudini: unelte şi focuri în Oltenia şi la Botoşani

Primele descoperiri certe ce atestă prezenţa primilor oameni pe teritoriul de astăzi al României, sunt din paleoliticul inferior, adică din aceea epocă a pietrei de acum 1,2-1 milioane de ani în urmă. Prezenţa hominizilor este dovedită, spun arheologii, de o serie de unelte rudimentare din piatră de râu, găsite în special în Oltenia,Moldova dar şi în zone din Transilvania şi Dobrogea.

„În mod sigur, cele mai vechi dovezi despre existenţa comunităţilor omeneşti de pe teritoriul României constau în unelte rudimentare din pietre de prundiş de râu, lucrate pe o faţă (choppers) sau pe amândouă (chopping tools) care au fost folosite pentru cioplit, tăiat şi răzuit”, precizează Mircea Petrescu Dâmboviţa în „Istoria României de la începuturi până în sec al VIII-lea”. Importante sunt descoperirile din  Valea Dârjovului la Fărcaşele lângă Slatina dar şi în depresiunea Sibiului. În Dobrogea importante sunt descoperirile din Peştera Liliecilor, acolo unde au fost descoperite unelte primitive, arată şi Marin Cârciumaru în lucrarea sa ”Paleoliticul, epipaleliticul şi mezoliticul lumii”.

Propriu-zis aceste unelete erau folosite pentru a ciopli, tăiat carcase dar şi răzui carnea de pe os sau îndepărta pielea. Totodată în Moldova, în localitatea Mitoc, au fost descoperite dovezi certe ale prezenţei hominizilor pe teritoriul de astăzi al României, acum mai bine de 500.000 de ani în rumă. Este vorba despre despre o vatră de foc cu numeroase aşchii de unelte din piatră descoperită în localitatea botoşăneană. Aceste unelte sunt creaţia unor hominizi numiţi Homo Erectus, o etapă de tranziţie către omul modern sau o specie distinctă care a dispărut la un moment dat. Este un hominid apărut iniţial în Africa dar care a migrat către Asia şi Europa de-a lungul mileniilor. Cel mai vechi hominid homo-erectus descoperit pănă în prezent în Europa, a trăit acum 1.6 milioane de ani la Dmanisi în Georgia actuală. Sau cel puţin asta cred specialiştii care i-au cercetat puţinele rămăşiţe. Totodată alte resturi osteologice de Homo Erectus au fost descoperite în Spania la Gran Dolina, datările arătând că sunt vechi de peste 780.000 de ani.

Se presupune că erau gracili şi că puteau atinge şi 1.79 metri înălţime. Pielea era de obicei închisă dar prin aclimatizare, era posibil ca aceştia să fie suferit o adaptare la mediu şi implicit o deschidere a culorii pielii.  Homo Erectus erau în special culegători dar şi vânători. Totodată au fost prima specie umană care a folosit focul. Există dovezi arheologice că homo erectus gătea mâncarea. Totodată se bănuieşte că au fost primii hominizi care au folosit plutele pentru a trece peste întinderi mari de apă. Aceştia au trăit într-un mediu ostil pe teritoriul actual al României, cu teritorii întinse acoperite cu ierburi înalte şi prădători feroce. Greu de imaginat astăzi, dar în vremurile în care spaţiul carpato-danubiano-pontic era străbătut de homo erectus, teritoriul actual al României era populat cu elefanţi, rinoceri, zebre şi cerbi uriaşi.

Imagini pentru hominizi

Cele mai vechi rămăşiţe umane descoperite

Teritoriul de astăzi al României a continuat să fie locuit şi în Paleoliticul Mijlociu adică acum mai bine de 120.000 de ani în urmă. Mai precis spaţiul carpato-danubiano-pontic era străbătut de vânători neanderthalieni, mai ales în căutare de mamut şi cal sălbatic. Este vorba despre un hominid numit Omul de Neanderthal, cel care a coexistat inclusiv cu homo sapiens, omul modern. Era mic de statură dar foarte robust, mult mai puternic decât omul modern. Era specializat în vânătoarea animalelor mari precum ursul de peşteră, mamutul sau rinocerul lânos. Erau ultra-adaptaţi climei reci. Şi asta în condiţiile în care clima s-a schimbat radical, iar gheţurile au luat locul stepelor şi savanelor. De altfel primele oase umane descoperite vreodată pe teritoriul României aparţine acestor vânători puternici. Este vorba despre peştera de la Ohaba Ponor din judeţul Hunedoara.

În această peşteră pe lângă stocuri de oase de urs de peşteră au fost descoperite şi trei falange aparţinând omului de Neanderthal. Totodată pe lângă resturile osteologice au fost găsite şi rămăşiţe ale uneltelor folosite de aceştia.   De altfel armele şi uneltele folosite de Omul de Neanderthal erau superioare celorlalţi hominizi. Erau diferite tipuri de suliţe şi lănci, unelte din silex lucrate cu fineţe dar şi cu diferite funcţionalităţi. ” În depunerile mijlocii din peştera de la Ohaba Ponor din Transilvania, s-au găsit cele mai vechi resturi fosile umane cunoscute până în prezent pe teritoriul României, respectiv trei falange de om(două de la mână şi una de la picior) atribuite Neanderthalului”, arată şi Mircea Petrescu Dâmboviţa în lucrarea amintită. Totodată prezenţa omului de Neanderthal este atestat şi în alte regiuni ale ţări. O descoperire impresionantă a fost făcută în anii 70 în judeţul Botoşani. Mai precis la Ripiceni pe malul Prutului, arheologii au descoperit o adevărată tabără a vânătorilor de mamuţi neanderthalieni cu numeroase unelte, adăposturi şi bineîneţeles fildeşi uriaşi de mamut.

loading...