Fascinanta poveste a Cazinoului din Constanţa, clădirea cu trei fundaţii, unde se destrămau vieţi într-o clipită. De ce se zice că simbolul oraşului este bântuit.

3605

În perioada interbelică, pe faleza Constanţei s-au născut poveşti de iubire şi au avut loc tragedii. Aici se jucau sume de bani uriaşe, se făceau şi se destrămau averi, iar unii se aruncau apoi în mare. Toalete de ultimă modă se perindau în sala de bal, restaurant sau în sala de joc a cazinoului. Era o atmosferă seducătoare de „la belle epoque“.

În fascinanta poveste a Cazinoului ne poartă arhitectul Radu Cornescu, autorul cărţii „Cazinoul din Constanţa – scurtă istorie în imagini“

Primul cazino – Kursaalul
Fascinanta poveste a Cazinoului din Constanţa, clădirea cu trei fundaţii, unde se destrămau vieţi într-o clipită. De ce se zice că simbolul oraşului este bântuit

Cel dintâi cazinou al Constanţei a fost construit în anul 1880, în aceeaşi zonă a peninsulei, mai exact lângă Farul Genovez şi lângă un chioşc de belvedere. Se numea Kursaal (traducere aproximativă – sală de relaxare) şi era construit din lemn şi din paiantă. Protipendada oraşului-port se regăsea aici în fiecare zi, iar imaginile vremii au fost surprinse de Anatole Magrin, consul al Franţei la Constanţa, fotograf al Curţii Regale.

O furtună mai puternică a smuls acoperişul Kursaalului în anul 1891, iar un an mai târziu a fost demolat în urma unei decizii a Consiliului Comunal.

Casin, precursorul Cazinoului

Fascinanta poveste a Cazinoului din Constanţa, clădirea cu trei fundaţii, unde se destrămau vieţi într-o clipită. De ce se zice că simbolul oraşului este bântuit

Locul Kursaalului a fost luat de Casin, amplasat tot pe Bulevardul Regina Elisabeta, pe actualul loc al Acvariului. La amplasarea clădirii s-a folosit taluzul pentru a face două terase suprapuse, pentru ca ambele să aibă o privelişte deplină a falezei, a mării şi a portului.

Casinul, care era tot o clădire provizorie construită din lemn, pe un parter de piatră, a avut viaţă scurtă şi a fost dezmembrat în anul 1910, pentru a face loc impresionantului edificiu ce avea să devină simbolul oraşului de la malul mării.

Cazinoul lui Daniel Renard
Imagini pentru Cazinoul lui Daniel Renard 1903
Cel de-al treilea şi noul Cazinou al Constanţei a fost proiectat de arhitectul Daniel Renard, în stil Art Nouveau.
Primarul liberal Cristea Georgescu a încheiat la data de 23 iulie 1903 un contract cu arhitectul Daniel Renard pentru proiectarea noului Cazinou, ca urmare a unor decizii ale Consiliului Comunal. Este actul de naştere al clădirii emblematice.
Culoarea politică a administraţiei constănţene se schimba destul de des la începutul secolului XX. Ales de liberali să construiască această clădire, Renard este înlăturat în momentul în care au venit conservatorii la putere, în anul 1905.
De proiectarea Cazinoului s-a ocupat apoi arhitectul Petre Antonescu. În viziunea lui, Cazinoul avea funcţiunea de teatru. Dar revenirea liberalilor la putere între 1907 şi 1908 face ca Renard să-şi reimpună stilul Art Nouveau. Aşa se face că fundaţiile Cazinoului au fost modificate de trei ori.

Superba clădire a fost inaugurată la 15 august 1910, în prezenţa Principelui Ferdinand. A fost cel mai mare edificiu de acest fel de pe teritoriul României.

Lucrările au costat 1.300.000 de lei, bani din care s-a înălţat cel mai frumos edificiu al Constanţei. Parterul avea un hol generos de primire, continuând cu o scară majestuoasă în trei rampe către etaj. De-o parte şi de alta a scării se găseau un grup sanitar şi biroul administratorului. În continuare, spre nord erau spaţii pentru garderobă, bufet cu laborator, sală de lectură, vestiar, două săli de joc şi una de biliard. La etaj, scara debuşa într-un hol prin care se intra în sala de spectacole. De-o parte şi de alta a alveolei scenei se găseau foaierul artiştilor şi budoar pentru doamne.

În 1912, baronul Edgar de Marcay, proprietarul „Societăţii Marilor Stabilimente“ şi antreprenorul Cazinoului, a cerut Primăriei să construiască un pavilion-restaurant în faţa Cazinoului. Aşa a apărut construcţia unde astăzi funcţionează Acvariul.
Spital în clădirea Cazinoului

Pe 20 august 1916, când au început bombardamentele asupra Constanţei, Cazinoul a fost folosit de Cucea Roşie pe post de spital de campanie, însă a fost şi clădirea lovită de schije şi atunci au murit aici 10 oameni. Pe 19 noiembrie 1917, Cazinoul devine iarăşi functional. În 1934, Daniel Renard a fost chemat pentru reparaţii la Cazinou.
Din 1941, Cazinoului a devenit gazdă pentru trupele germane care au fost cazate în frumosul edificiu de la malul mării. Din nou, Cazinoul a avut de suferit de pe urma bombardamentelor, dar a fost renovat în anul 1951 cu ajutorul deţinuţilor politici.

Începând din anul 1948, Cazinoul a adăpostit Casa de Cultură a Sindicatelor, iar între anii 1960 şi 1989 a aparţinut ONT Litoral. Ultima reparaţie majoră a Cazinoului a fost făcută între anii 1986 – 1988.

Plimbat de la o autoritate la alta
Imagini pentru cazinoul constanta
Cândva perla litoralului românesc, Cazinoul din Constanţa se degradează pe zi ce trece, fără ca autorităţile să stabilească un plan de salvare a clădirii.
În 2007, Cazinoul a fost concesionat de Primăria Constanţei, pentru o perioadă de 49 de ani, firmei Queen Investments SRL, care deţine o reţea de cazinouri de lux în toată lumea, inclusiv în România. Numai că firma, care anunţase investiţii de nouă milioane de lei numai în primii cinci ani, a renunţat la acest proiect.
La scurt timp, Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a preluat Cazinoul pentru a-l reabilita, numai că nu a trecut mult până când construcţia a ajuns iar în administrarea autorităţii locale întrucât trecuse mai bine de un an de când fusese preluat de minister şi lucrările nu începuseră.
În martie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a anunţat că a fost aprobată finanţarea pentru reabilitarea cazinoului, lucrările urmând să fie realizate cu fonduri europene. Investiţia era de 10 milioane de euro. Dar totul a rămas la stadiu de proiect.
În 2014, primarul Radu Mazăre a mers în Elveţia pentru a discuta modalităţi de colaborare cu reprezentanţii celui mai mare cazinou din Europa, aflat la Lugano.
Consilierii locali au votat transmiterea lui în proprietatea Ministerului Lucrărilor Publice cu promisiunea că Guvernul va aloca cele 10 milioane euro necesare pentru renovare. A fost astfel evitată o restaurare pe bani europeni care le-ar fi impus autorităţilor transformarea lui în muzeu.
Imagini pentru cazinoul constanta

„Dacă aş fi reparat Cazinoul cu bani de la Primărie şi aş fi băgat peste 10 milioane de euro în renovarea acestei clădiri, toţi cetăţenii oraşului şi cetăţenii României ar fi spus că sunt nebun, că în loc să construiesc case pentru 4.000 – 4.500 de oameni, de banii ăştia reparăm o clădire. Am încercat să fac ceva cu investitori privaţi. Am fost şi în Elveţia, am avut nenumărate contacte şi cu chinezi şi cu un fond de investiţii gestionat de către nişte ruşi, dar m-am oprit. M-am oprit de frică pentru că renovarea acestui Cazino ar fi însemnat o licitaţie. Dacă ar fi avut loc această licitaţie şi ar fi câştigat o companie cu care eu aş fi vorbit anterior încercând să-i conving să vină să bage bani aici, în mod categoric procurorii mi-ar fi făcut ceea ce mi-au făcut în primăvară – ar fi spus că am aranjat această licitaţie, având în vedere că m-am întâlnit anterior cu investitorii”, a spus atunci Radu Mazăre.

Sursa: www.adevarul.ro
loading...